miercuri, 25 aprilie 2012

TABARA NAŢIONALĂ STUDENŢEASCĂ DE ETNOGRAFIE

"Perspectiva civilizaţiei româneşti"
27 aprilie - 1 mai 2012
A.S.C.O.R. filialele Oradea, Timişoara, Craiova, Liga Studentţilor din Cluj, Oradea şi Timişoara, şi Organizaţia Tinerilor din Sibiu, în colaborare cu Mănăstirea Oaşa organizează în perioada 27 aprilie - 1 mai 2012 tabara naţională de etnografie cu tema "Perspectiva civilizaţiei româneşti".
Locurile de desfăşurare a taberei: Mănăstirea Oaşa (Munţii Şureanu, 1400 m, jud. Alba) şi  metocul Mănăstirii Oaşa "Sf. Ioan Evanghelistul" (Găbud, jud. Alba).
Programul va consta în:
- vizitarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei: Costeşti, Blidaru, Sarmizegetusa Regia (cetatea regilor daci) (avându-l ca ghid pe dl. Vladimir Brilinski)
- participarea la conferinţe şi seminarii de folclor susţinute de invitaţii: dl. Costion Nicolescu, teolog, etnolog, publicist, dl. Ioan Sorin Apan, profesor şi coordonator al proiectului Minisatul Sf. Andrei, Părintele Iustin Miron, stareţul Mănăstirii Oaşa, şi Părintele Pantelimon Şuşnea, iconar şi fotograf Mănăstirea Oaşa.
Temele discutate în dialog cu studenţii vor viza componentele specifice civilizaţiei româneşti, precum:
· Creştinarea dacilor
· Moştenirea dacică
· Viziunea asupra timpului şi spaţiului
· Legile şi ierarhiile satului
· Creaţia literară populară
· Sărbătorile
· Arta populară: arhitectura, muzica, costumul popular etc.
· Obiceiuri
· Înţelepciunea sătească
· Psihologia românului
· Analiza limbii etc.
"Satul reprezintă cu adevărat o unitate socială, românească, organică. Tot ceea ce ne aparţine mai deplin si este crescut mai viu in sat se afla. Minunea istorică a poporului românesc în faţa căreia istoricii străini şi români stau nedumeriţi, o pot afla tot aici. Vechea noastră civilizaţie, este o civilizatie sătească despre care putem spune că a fost odată cu neamul. (....) Poporul românesc, cu străvechea lui civilizaţie sătească, este o fiinţă şi ca orice fiinţă are un chip al său propriu de a fi. Să-l cercetăm aşa cum se înfăţişează în realitatea concretă. Respectul naturii lucrurilor sş dragostea pentru ceea ce este viu, ne dau putinţa să pătrundem în adâncimi nebănuite. (...) Activitatea religioasă este în centrul vieţii satului românesc. Toate celelalte fenomene, atât cele ce privesc ordinea materială a lucrurilor cât şi cele ce privesc ordinea lor spirituală, sunt străbătute de religie ca de un fir nevăzut. Toate celelalte activităţi, fie ele artistice, tehnice, economice, politice sau juridice, sunt judecate şi îndrumate în sensul desfăşurării vieţii religioase. (...) Religia cu sistemul său de credinţe şi practici, ca răspuns lumii de taină ce înconjoară omul satului românesc, alcătuieşte inima întregului spiritual şi social. Din punct de vedere spiritual, satul românesc tradiţional înseamnă credinţa în Dumnezeu, înseamnă creştinism. Autonomia deosebitelor activităţi e mai mult aparentă decât reală, pentru că în fond oamenii satului de îndată ce cred în Dumnezeu, dau întâietate activităţii religioase şi puterii sale absolute; ceea ce face ca restul activităţilor să fie străbătute de un suflu religios.
În satul romanesc, fenomenul religios se caracterizează înainte de toate printr-o totală cuprindere, în aşa fel că îmbrăţişează aproape toate chipurile de manifestare ale vieţii sociale. Întreaga viaţă obştească a satului respiră o atmosferă religioasă. Activităţile îşi găsesc de obicei îndreptăţirea şi raţiunea în religie.
" Ernest Bernea

Cazarea şi masa sunt gratuite. Se plăteşte doar transportul.
Înscrieri în tabara: până în 24 aprilie 2012.
Contact: Oana Prajea 0744 361 943
Email: oana27mail@yahoo. com

3 Comentários:

cosmin spunea...

Daca satul romanesc a fost atat cat e laudat acum, de ce a disparut? Cum de nu s-au pastrat acele valori ale sale? Eu cred ca pierdem vremea ocupandu-ne cu asa ceva, in momentul asta al istoriei e mai mult decat evident ca TOATE cele ale omului sunt trecatoare si numai crestinismul devenit convingere in noi ne salveaza din nebunia acestei lumi.

Unknown spunea...

@ Cosmin:

Raspunsul e simplu: tavalugul comunist a "sistematizat" satele, i-a deposedat pe tarani de proprietate, distrugindu-le stilul de viata, i-a transformat apoi in "proletari" - unii ai cimpului (erau muncitori ai CAP-urilor), altii ai uzinelor din orase (cei mai multi dintre taranii deveniti muncitori in fabrica mutindu-se la oras, dar pastrindu-si in buna masura stilul de viata taranesc, ceea ce a afectat grav si cultura urbana). Astfel, cultura taraneasca nu s-a mai putut pastra decit in satele necolectivizate (cele de munte, in special), unde veti fi surprins sa gasiti destul de mult din satul evocat de Bernea. Nu e o presupunere, stiu sigur, pentru ca bat tara asta in lung si in lat.
Dar, desigur, nimeni nu va obliga sa va pierdeti timpul cu astfel de fleacuri. Lasati-ne sa o facem pe noi, astia care credem ca totusi crestinul traieste in lume si aici isi cistiga mintuirea.

cosmin spunea...

Si eu tot in lume traiesc, dar vreau sa spun ca satul evocat nu a fost suficient de puternic sa reziste nebuniei din ultima suta de ani. Vrem sau nu sa acceptam, el a fost ingropat demult. Cele cateva insule ramase nu vor mai rezista prea mult. Nu o spun bucuros, ci ma straduiesc sa fiu realist. Nu neg ca a avut lucruri minunate acest sat, dar acestea nu ne ajuta cu nimic cand se pune problema sa rezistam in fata nebuniei veacului.Ca si crestini trebuie sa increstinam lumea acolo unde ne aflam, nu sa regretam ce a fost odata...